Niki Ardelean, colonel in rezerva (Niki si Flo / Cand din cap creierul iese afara)
In rolurile principale Razvan Vasilescu, Victor Rebengiuc
Din nou, un film romanesc care mi-a placut. Interpretari de exceptie, un subiect tipic societatii noastre de dupa Revolutie, o drama psihologica simpla a unui om nemultumit de cei din jurul sau si de felul cum decurg lucrurile.
Un film care incepe cu cea mai nostima inmormantare pe care am vazut-o vreodata in filme. Realitatea romaneasca devine o metafora, avand in vedere personalitatile celor care participa la ea. Florian, un personaj-cheie, interpretat ca de obicei foarte bine de Razvan Vasilescu, este un cameraman amator, dar care se vrea profesionist. In asa fel incat filmeaza chiar si inmormantarile. Incearca sa pozitioneze oamenii din jur, pentru a avea cele mai bune imagini cu bocetele, chiar ii pune pe gropari sa repete scena acoperirii sicriului pentru ca nu a surprins-o.
Niki Ardelean a fost un soldat devotat. Odata cu trecerea in rezerva, si-a pastrat obiceiul de a purta uniforma de colonel la unele evenimente. Primul insa este unul trist, decesul fiului sau, care il urma in meseria, fiind insa si un muzician talentat.
Fiica sa este casatorita cu fiul lui Florian, cameramanul de mai sus si vecinul sau, din blocul de peste drum. Cum am mai spus, Florian este personajul in jurul caruia se invarte toata actiunea. Un roman tipic, asa cum l-am vazut si pe doctorul din "4 luni, 3 saptamani si 2 zile", care devine om bun la toate, care invarte "nu-stiu-ce", un fel de "bisnitar" in anii de dupa 1989, "liber-profesionist", dupa cum marturiseste el preotului la inmormantare.
El se transforma astfel in cosmarul lui Niki. Ii contrazice orice idee, il faca sa se simta prost, ii trimite o carte care sa ii detuneze orice idee. Nici macar ideile colonelului pensionar despre armata pe care a slujit-o atatia ani nu sunt sustinute de Florian. Degradandu-l din stadiul de om, stadiu in care s-a aflat toata viata si este foarte mandru de asta, Niki nutreste gandul razbunarii. Cum va realiza asta, se va vedea in final.
Inca un film romanesc care a facut sa treaca timpul repede si cu folos. Actiunea este antrenanta, surprinderea societatii romanesti de dupa '89 este foarte realista. Interpretarea este magistrala. Surprinderea fiecarui chip este superba, regizorul facand din peisajul normal cotidian al fiecarui personaj o adevarat metafora pentru spectator.
Nota 8/10
Jovi
Din nou, un film romanesc care mi-a placut. Interpretari de exceptie, un subiect tipic societatii noastre de dupa Revolutie, o drama psihologica simpla a unui om nemultumit de cei din jurul sau si de felul cum decurg lucrurile.
Un film care incepe cu cea mai nostima inmormantare pe care am vazut-o vreodata in filme. Realitatea romaneasca devine o metafora, avand in vedere personalitatile celor care participa la ea. Florian, un personaj-cheie, interpretat ca de obicei foarte bine de Razvan Vasilescu, este un cameraman amator, dar care se vrea profesionist. In asa fel incat filmeaza chiar si inmormantarile. Incearca sa pozitioneze oamenii din jur, pentru a avea cele mai bune imagini cu bocetele, chiar ii pune pe gropari sa repete scena acoperirii sicriului pentru ca nu a surprins-o.
Niki Ardelean a fost un soldat devotat. Odata cu trecerea in rezerva, si-a pastrat obiceiul de a purta uniforma de colonel la unele evenimente. Primul insa este unul trist, decesul fiului sau, care il urma in meseria, fiind insa si un muzician talentat.
Fiica sa este casatorita cu fiul lui Florian, cameramanul de mai sus si vecinul sau, din blocul de peste drum. Cum am mai spus, Florian este personajul in jurul caruia se invarte toata actiunea. Un roman tipic, asa cum l-am vazut si pe doctorul din "4 luni, 3 saptamani si 2 zile", care devine om bun la toate, care invarte "nu-stiu-ce", un fel de "bisnitar" in anii de dupa 1989, "liber-profesionist", dupa cum marturiseste el preotului la inmormantare.
El se transforma astfel in cosmarul lui Niki. Ii contrazice orice idee, il faca sa se simta prost, ii trimite o carte care sa ii detuneze orice idee. Nici macar ideile colonelului pensionar despre armata pe care a slujit-o atatia ani nu sunt sustinute de Florian. Degradandu-l din stadiul de om, stadiu in care s-a aflat toata viata si este foarte mandru de asta, Niki nutreste gandul razbunarii. Cum va realiza asta, se va vedea in final.
Inca un film romanesc care a facut sa treaca timpul repede si cu folos. Actiunea este antrenanta, surprinderea societatii romanesti de dupa '89 este foarte realista. Interpretarea este magistrala. Surprinderea fiecarui chip este superba, regizorul facand din peisajul normal cotidian al fiecarui personaj o adevarat metafora pentru spectator.
Nota 8/10
Jovi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu