Hunger

Hunger(2008)
Hunger

Regia Steve McQueen (III)

Cu Liam Cunningham, Stuart Graham, Michael Fassbender

Articol publicat si pe Filmetari.com
Un film care poate fi inteles cu usurinta doar de cei care cunosc minimal istoria recenta a confruntarilor din Irlanda de Nord, dusa de Armata republicana irlandeza (IRA) pentru independenta tarii impotriva englezilor "exploatatori". Povestea nu se ocupa prea mult de personaje (numele lor sunt aflate tarziu sau deloc) sau istoria in sine, ci este profund vizuala, insistand asupra vietii tulburatoare din inchisorile englezesti, intr-o atmosfera care seamana destul de mult cu cea din lagarele de concentrare.

Actiunea lui "Hunger" se concentreaza pe evenimentele care au precedat si cele din timpul grevei foamei tinuta de catre membrii IRA in inchisorile din Irlanda de Nord, unde erau incarcerati in conditii umilitoare, ca prizonieri politici pentru actiunile lor intreprinse pentru dobandirea independentei propriei tari. Desi lupta psihica, condusa de un aspect politic, detine suprematia, totusi ea se concentreaza intr-un singur personaj: Bobby Sands. Membru al IRA (Provisional Irish Republican Army), gruparea nord-irlandeza care milita pentru cucerirea sub orice forma a independentei. Actiunile lor erau adeseori peste limita legii, avea loc atentate si atacuri cu bomba, astfel incat in 1977, impreuna cu alti colegi, este prins si incarcerat la HM Prison Maze.

Ajunsi aici, apeleaza la diverse forme de protest pentru a-i sensibiliza pe gardieni, pe cei din afara, pe politicieni asupra situatiei lor, dar si pentru a indeplini idealul independentei tarii: stropirea peretilor inchisorii cu materii fecale, impotrivirea la purtarea uniformelor tipice ale celor inchisi, pentru ca ei nu se considerau simpli arestati, ci prizonieri politici, urinarea in acelasi timp din celule pentru ca resturile sa ajunga pe holul gardienilor. Ceea ce au incercat insa in final a fost o actiune concertata de greva a foamei, un front comun.

Ideea a fost ca fiecare dintre prizonieri sa porneasca greva foamei la interval de doua saptamani, cu maxima ambitie, fara sa se lase abatuti de la aceasta, astfel incat in clipa in care organismul lor va ceda, decesul sa nu fie concomitent, ci la interval de una-doua saptamani. In felul acesta, guvernul britanic va fi supus unei presiuni continue si sperau ca va ceda doleantelor lor. Chinurile lui Bobby Sands sunt infatisate extraordinar de realist, in scene platice, vizuale, pline de duritate, transmitand emotii profunde spectatorului.

Un film mai putin cunoscut publicului larg, pentru ca nu este spectaculos ca actiune, ci se ocupa de aspecte stiute doar de persoanele interesate de istoria recenta din Irlanda de Nord. Insa este apreciat de critici, castigand premiul Camera d'Or la Festivalul de film de la Cannes. Nefiind un film de groaza, totusi nu este recomandat persoanelor slabe de inima, pentru ca realitatile sunt surpinse direct, fara inhibitii, transparent si ofera imagini de soc dintr-o lume pe care o credem umana.

Nota 8/10
Jovi

Hitler vrea la OTV

Made of Honor

Mireasa e iubita mea!(2008)
Made of Honor

Regia

Paul Weiland

Cu

Michelle Monaghan, Patrick Dempsey

Continua seria comediilor romantice vazute de mine in ultima vreme, nedorind sau neavand puterea sa ma apropii de nici un film "greu", pe care ar trebui sa il gandesc. Asa ca m-am refugiat in filme slabe din punct de vedere artistic, dar care aduc zambet, nostalgie, romantism sau relaxare in zile obositoare. Un nou film despre doi cei mai buni prieteni, care isi dau seama in ultimele clipe cand sunt singuri, inainte de casatoria unuia, ca sunt sortiti unul pentru celalalt.

Filmul incepe cu o incursiune in viata celor doua personaje principale, scena petrecuta cu zece ani mai devreme decat actiunea principala: Tom (Patrick Dempsey), student aflat in cautarea sexului (tipic, nu?), primeste la o petrecere cu masti un indiciu: o camera, unde una din fetele costumate in Monica Lewinski, el fiin costumat in Bill Clinton, il va astepta, oferindu-i o noapte de neuitat. Numai ca totul este o farsa. Acolo doarme Hannah (Michelle Monaghan), o studenta care nu agreeaza astfel de petreceri si este considerata o fata cuminte. Cei doi devin prieteni si actiunea se muta zece ani mai tarziu.

Tom ramane la fel de zvapaiat si se plimba printre femeile din jurul sau, respectand insa niste reguli de aur in privinta acestora, cum ar fi aceea de a nu se intalni doua zile consecutiv cu aceeasi femeie pentru a nu le obisnui cu prezenta sa. Intre timp, petrece mult timp si cu Hannah, cea mai buna prietena a sa, impartind cu ea multe impresii si momente in care celelalte nu se pot ridica la inaltimea sa. Cand ea pleaca intr-o calatorie de mai multe saptamani in Scotia, sufera din cauza departarii ei.

Insa ea vine transformata: intalneste acolo barbatul perfect-galant, bun atlet, gentleman, de vita nobila si mare afacerist, tanar, o cucereste si decid sa se casatoreasca. intoarsa in America, ii comunica lui Tom ca vrea sa ii fie domnisoara de onoare, fiind cel mai bun prieten. In acel moment, pus in fata faptului implinit, el isi da seama cat de mult ii va lipsi si cat de mult o iubeste, iar restul filmului este constituit din lupta lui de a o convinge sa nu se casatoreasca si sa ramana cu el: prin sinceritate, prin dorinta de perfectiune, prin orice mijloc.

Un film plin de clisee ale ultimilor ani, cu nunta oprita in ultima clipa. Insa excelent pentru relaxare, pentru zambete sincere, pentru cei care cred ca exista prietenie intre persoane tinere de sex opus fara sentimente incipiente de iubire (doar pentru a-i contrazice). Sincer, mi-a placut, chiar daca nota e destul de mica.

Nota 6.5/10
Jovi

Trailer:

O luna de duminici

“O lună de duminici”, de John Updike

Editura Univers, Colecţiile Cotidianul, Bucureşti, 2009

Traducere de Teodor Fleşeru

I Want Candy

I Want Candy(2007)
I Want Candy

Regia

Stephen Surjik

Cu

Tom Riley, Giles Alderson

Destul de asemanator lui "Zack and Miri Make a Porno", deosebirea consta insa in motivul realizarii filmului porno. In acest caz, este vorba de doi tineri studenti la cinematografie care doresc sa reuseasca in viata, mai ales ca au un proiect-scenariu excelent. Iar pentru a-l concretiza se joaca cu Diavolul.

Studentii Joe (Tom Riley) si Baggy (Tom Burke) vor sa dea lovitura. De mult timp, au pregatit un scenariu de film de arta, numit "The Love Storm" si asteapta examenul final pentru a-l concretiza. Numai ca profesorul lor schimba datele problemei si vrea un scurt-metraj de numai doua minute pentru absolvire si intreaga lor opera preconizata se pare ca va disparea. Numai ca ei nu se lasa cu una cu doua.

Pleaca in Londra pentru a gasi finantare la marile studiouri, dar sunt priviti ca niste amatori (ceea ce si sunt!) si alungati. Ajungand intr-o casa de productie de filme porno, ei vad marea oportunitate: sa schimbe un pic scenariul-minune si sa realizeze un film porno de arta, "care sa poata determina un barbat sa stea pana la sfarsit sa il vizioneze". Numai ca Joe se face frate cu Dracul si promite ca o va aduce in distributie pe vedeta acestui gen de filme, Candy Fiveways (Carmen Electra).

Promisiune greu de indeplinit pentru o starleta porno americana, care are angajamente si agenti si care vine foarte rar la Londra. La o sesiune de autografe insa, Baggy o intalneste si, desi pare un timid, o convinge cu exuberanta sa si cu multele sale cunostinte despre filme. In casa parintilor lui Joe, au loc sesiunile de filmari, cu momente amuzante, cu scene sexy, cu amenintari din partea producatorilor mafioti, cu dragoste si romantism.

Un film destul de amuzant, simpatic, garnisit din plin cu dorinta de afirmare a unor tineri in domeniul cinematografiei. Place publicului tanar, amator de comedii sau de frumoasa Carmen Electra, care aici pare sa semene din ce in ce mai mult cu Pamela Amderson.

Nota 6/10
Jovi

College

College (2008)

College

Regia

Deb Hagan

In rolurile principale Drake Bell, Andrew Caldwell, Kevin Covais

La prima vedere, inca un film despre si cu liceeni, cu ispravile lor de a cuceri fetele si de a face sex pentru prima data in viata. Pe langa acesta amanunte si situatiile jenante, picante sau obscene, totusi filmul a avut un mesaj care m-a determinat sa il apreciez: ca pentru dragoste, o persoana se poate da uneori peste cap pentru a se schimba si astfel perechea sa sa il placa si sa il indrageasca si mai mult. Dorinta de a ne schimba intra in subconstient, fara a ne gandi inainte daca noi ne placem asa cum suntem sau schimbarile ne transforma intr-o persoana lipsita de personalitate.

Trei prieteni total diferiti sunt liceeni in clasa a 12-a. Kevin este prototipul baiatului frumos si inteligent, jurnalist la revista liceului, ingrijeste de cele doua surioare, facandu-le sandvisurile in fiecare dimineata si are o prietena frumoasa, blonda si prostuta. Carter este baiatul gras, care viseaza numai la fete si sex si vorbeste despre aceleasi. Morris este tipul tocilarului, care nu poate iesi din vorba parintilor si doreste sa urmeze cariera acestora la o universitate renumita.

Cand prietena lui Kevin, Gina, il paraseste pentru ca ea considera ca viata lor impreuna este plictisitoare si in ultimul an de liceu, ea are nevoie de petreceri si viata agitata, Kevin nu stie cum sa reactioneze, deoarece isi imaginase ca va trai pentru totdeauna cu ea. Atunci, impreuna cu cei doi prieteni, planuiesc o iesire de un week-end la una din universitatile din apropiere. Primiti intr-o fratie pe post de cobai, au, pe langa experiente traumatizante si umilitoare, si portii din ceea ce isi doresc: sex, dragoste, intarire sufleteasca, verticalitate. Kevin o intalneste pe Kendall, alaturi de care se simte atras din prima clipa.

In rest, aceleasi maimutareli, aceeasi atmosfera de liceu-facultate, de petreceri continue, de fete superbe (de unde or fi aparut numai din-acestea?). Bun pentru relaxare, fara sa gandesti prea mult si prea profund si pentru mesaj.

Nota 6/10
Jovi

Lost, sezonul 1, episoadele 1-4

Am inceput de cateva zile vizionarea serialului Lost, nu vazusem niciodata vreun episod, doar auzisem vorbe bune despre acest serial, aflat acum la sezonul 5.
Normal, am luat-o de la inceput si pana aseara, am vazut primele 4 episoade, sper sa reusesc sa le povestesc pe scurt in cele ce urmeaza.

Ce impresii mi-a produs, avand in vedere ca, in principiu, nu urmaresc nici un fel de filme serial, intrucat timpul nu imi permite sa fiu atent la o actiune intinsa pe o perioada mai lunga?

In primul rand, este un film care arata foarte bine ca realizare, nesemanand din punct de vedere al imaginii cu un serial, ci un film de actiune de prim rang.
In al doilea rand, actiunea te mentine cu sufletul la gura si tot timpul alaturi de personaje. Nu deseori mi-a fost dat sa urmaresc cu foarte mare atentie orice amanunt si sa vreau sa vad episod dupa episod pentru a deslusi misterul care inconjoara multe din scene.
In al treilea rand, este de admirat fantezia scenaristilor, care sper sa ramana la fel de bogata odata cu trecerea episoadelor.

Pare un super serial si sper sa fie la fel de interesant, nu as vrea ca, la un moment dar, sa plictiseasca...

Episodul 1-Pilot, Part 1

Un avion se prabuseste din cauze necunoscute pe o insula din Oceanul Pacific. Personajul principal este Jack, doctor ca profesie, care se grabeste sa dea primul ajutor celor care au nevoie de el. Oamenii de langa el sunt personalitati din care mai care mai deosebite, insa, din primele clipe, Jack se apropie de Kate, o femeie simpatica si dornica de ajutor.
Impreuna cu ea si cu Charlie, component al unei formatii rock, pleaca in jungla pentru a descoperi botul avionului, existand speranta ca transmitatorul este inca in stare de functionare.
Ajunsi acolo, o creatura misterioasa il ucide pe pilotul avionului, inca in viata, iar teama pune stapanire pe ei.

Episodul 2-Pilot, Part 2

Incercand sa foloseasca transmitatorul, supravietuitorii trebuie sa escaladeze un varf al insulei, insa ajunsi aproape de acesta, un animal ciudat ii ataca: era un urs polar urias, ciudat pentru zona tropicala in care se aflau. Iar mesajul nu poate fi transmis, intrucat acesta era blocat de un altul transmis de o frantuzoaica de pe aceeasi insula. Inca o surpriza: mesajul ei era repetat de 16 ani, ceea ce insemna ca o alta tragedie avusese loc aici.
In acelasi timp, Jack afla o parte din adevarul despre Kate: era o urmarita geneal prinsa de un serif in Australia pentru o infractiune inca necunoscuta noua.

Episodul 3-Tabula Rasa

Episod centrat pe Kate si circumstantele arestarii sale in Australia. Seriful care o prinsese si se afla si el in avion este grav ranit si sperantele de a trai sunt foarte mici. Insa inainte de a muri, el ii marturiseste lui Jack unele amanunte, insa acesta considera ca viata lor a luat-o de la capat aici si nu are rost sa rascoleasca trecutul nimanui.

Episodul 4-Walkabout

Episod centrat pe drama lui Locke. Functionar simplu, dar toata viata dornic de aventuri, poreclit Colonelul, acesata doreste sa plece intr-un concediu intr-o expeditie temerara, pe jos, prin Australia. Numai ca firma de expeditie refuza imbarcarea lui pentru ca...este invalid. Iar surpriza care apare este ca, in momentul in care avionul se prabuseste, Locke isi poate misca picioarele si pentru el incepe o noua viata.
Pleaca la vanatoare de mistreti, ii gaseste catelul lui Walt, se intalneste cu creatura din jungla.

Punch-Drunk Love

Ametit de Dragoste (2002)

Punch-Drunk Love

Regia

Paul Thomas Anderson

In rolurile principale Adam Sandler, Emily Watson

Avand in fata un film care a fost apreciat de critici la data aparitiei, precum si faptul ca interpretul principal este unul dintre favoritii mei, Adam Sandler, am avut asteptari prea mari si am ramas foarte dezamagit de desfasurarea si subiectul lui "Punch-Drunk Love". Dorind sa realizeze o comedie romantica non-conformista, regizorul Paul Thomas Andreson reuseste doar pe jumatate, pentru ca nici macar jocul lui Sandler nu este pe masura, iar partea romantica a filmului este stricata de dialogul dintre cei doi indragostiti.

Barry Egan (Adam Sandler) este un barbat ciudat de-a dreptul. Inchis ziua intr-o firma care nu stim cu ce se ocupa si serile acasa singur, nu are nici un fel de prieten si evita cat se poate apropierea de cele sapte surori ale lui. Pasiunea pe care o descopera este colectionarea unui mare numar de cupoane, care ii poate aduce castigarea unor excursii cu o companie aeriana, desi nu a mers niciodata cu avionul. Pentru aceasta, incearca sa cumpere cat mai multe pungi de budinca, un siretlic pe care il descopera singur.

In paralel, o intalneste pe Lena (Emily Watson), iar intre ei apare scanteia atractiei si apoi a dragostei. O urmeaza pana la capatul lumii, in Hawaii, pentru a descoperi alaturi de ea adevarata dragoste. Ea este cea care ii intelege toate ciudateniile fara a-si face probleme: faptul ca a cumparat stive de budica, faptul ca a sunat la liniile erotice si este urmarit de acolitii celei cu care a vorbit, faptul ca isi dispretuieste surorile.

Din perspectiva dragostei care se naste intre cei doi, pare un film interesant, dovedindu-ni-se inca o data ca este important ca iubirea sa se nasca intre doua personaje potrivite ca personalitate sau care se pot mula unul pe altul de-a lungul timpului. In schimb, ciudateniile vietii lui Barry il trimit undeva in afara realitatii de zi cu zi si, prin urmare, nu ne putem regasi in povestea lui, ceea ce se doreste de obicei de la o comedie romantica.

Nota 5/10
Jovi

Freedom Writers

Jurnalul strazii (2007)

Freedom Writers

Regia

Richard LaGravenese

In rolurile principale Hilary Swank, Patrick Dempsey

Acesta este, alaturi de filme cu procese si avocati, genul de film care mi-a placut intotdeauna. Vorbesc aici despre filmele care dezbat dorinta de integrare sau reintegrare in societate a unor elevi, studenti aflati pe panta delicventei, din cartiere rau-famate, unde nu se pune pr primul plan invatamantul, ci supravietuirea. Unii dintre ei vin sa studieze impinsi de la spate de parinti sau rude, sperand ca printr-o diploma sa scape din ghetou, altii vin dintr-o dorinta interioara de a deveni mai buni si mai inteligenti, sperand ca sa isi cladeasca un viitor mai bun, legal si fara probleme legate de apartenenta etnica sau sociala.

In aceasta linie se incadreaza si "Freedom Writers", la origine chiar un proiect al unui liceu din America, despre felul cum o profesoara, interpretata aici de Hilary Swank, poate schimba soarta unor elevi. Aflata la primul ei an de profesorat, plina de ambitie si dornica de munca, este repartizata la un liceu obisnuit, dar intr-o clasa de elevi cu probleme de adaptare sociala, clasa alcatuita din negri, in majoritate, dar si din sud-americani sau asiatici, fiecare etnie fiind complet separata si plina de adversitate.

Profesoarei Erin Gruwell ii este foarte greu. Pentru a-i uni, incearca tot felul de jocuri, antrenarea elevilor in concursuri sau programe artistice. Vrea sa reuseasca, propune excursii, dar pentru aceasta isi sacrifica viata personala: isi ia o slujba care sa ii permita activitatile extrascolate, pentru ca liceul nu vrea sa ii permita asa-numitele excentricitati, iar sotul ei o paraseste deoarece se simte neglijat.

Tot incercand, aduce caiete si propune elevilor ca fiecare sa isi scrie propria poveste, propria perspectiva asupra realitatii pe care o traieste si nimeni, in afara de ea, nu poate citi acel caiet personal. Este momentul care ii uneste definitiv pe elevi impreuna cu profesoara lor si care ii determina sa devina o echipa si sa nu mai fie sperati etnic. Iar in clipa cand ea vrea sa paraseasca scoala si clasa, o mica revolta s-a iscat pentru a o determina sa renunta la ceea ce isi propusese.

Acest proiect unitar al elevilor si al profesoarei lor, numit „The Freedom Writer's Diaries: How a Teacher and 150 Teens Used Writing to Change Themselves and the World Around Them”, este inspirat dintr-un fapt real din America anilor '90 si este cu atat mai interesant. Hilary Swank surprinde si aici printr-o interpretare buna a unui rol deosebit de complex, despre cum poate schimba o profesoara ambitioasa viata unor elevi prinsi intre viata si moarte, in zone periculoase ale societatii.

Nota 8/10
Jovi

Henry Poole is Here

Henry Poole is Here (2008)

Henry Poole is Here

Regia Mark Pellington

In rolurile principale Luke Wilson, Radha Mitchell

Se pare ca toata lumea are nevoie de un miracol. Pentru supravietuire, pentru fericire, pentru un trai mai bun, pentru increderea in sine. Multi insa neaga, nu cred ca exista miracolul si atunci viata lor devine searbada si fara sens si rost. La fel si Henry Poole, un personaj introvertit, care se muta intr-o casa noua doar pentru a-si trai ultimele clipe, lasand in urma lui un mesaj scris pe perete: "Henry Poole was here" (Henry Poole a fost aici).

La un control medical, Henry afla ca sufera de o boala care, intr-un scurt timp, ii va produce moartea. Atunci decide sa se mute in vechiul sau cartier, intr-o casa aflata la vanzare, pentru odihna si pregatire sufleteasca. Isi cumpara zilnic sticle intregi de vodca si mancare semi-preparata, se odihneste in spatele casei pe un sezlong, in soare, fara sa ii pese de nimeni si nimic. Ignora vecinii, desi Esperanza ii aduce intr-o zi cateva placinte mexicane pentru a-i ura bun venit. Nu vrea ca existenta sa sa fie tulburata.

Numai ca acest lucru se intampla printr-un miracol. In partea exterioara a casei, renovata de agentia imobiliara, vopsita proaspat, apare un chip misterios, pe care Esperanza il atribuie lui Iisus. Imediat, locuinta sa este invadata de oameni credinciosi, biserica locului comanda o expertiza pentru a vedea daca miracolul este intr-adevar inexplicabil, mai ales ca din acel chip incepe sa cursa sange. Lucrurile se complica cand fetita vecina, care nu mai vorbea de mult timp, reincepe sa comunice cu cei din jur in clipa in care atinge chipul de pe perete.

Henry Poole nu este un religios, nici anti-religios. Numai ca nu crede in miracole, vrea doar ca viata sa sa fie linistita. Indragostindu-se de mama fetitei, petrece cu cele doua o parte de timp, presat insa de iminenta despartire. Cand fetita aude o conversatie despre faptul ca el va muri in scurt timp, inceteaza, din nou, sa vorbeasca. Pentru el este un moment de cumpana, cumulat cu procesiunile credinciosilor din curtea casei sale.

Poate fi interpretat ca un film despre credinta si despre dorinta oamenilor de a da fiecarui un lucru importanta si logica lui. Iar fenomenele mai putin explicabile sunt atribuite puterii divine, cu precadere cand o serie de coincidente (oare?) miraculoase contribuie la aparenta divinitate. Pentru Henry Poole, totul este o iluzie, nu crede ca se poate vindeca si vrea sa isi continue ultima perioada de liniste si relaxare. Insa, uneori, nici oamenii din jur nu te lasa sa nu crezi.

Nota 6.5/10
Jovi

What is that?

Interviu Codrut Constantinescu

Interviu cu prietenul meu, scriitorul Codrut Constantinescu (http://cdc77.blogspot.com) luat de Dragos Arsene-Valea Prahovei TV
Despre cultura, carti, societatea romaneasca, modul in care cultura poate schimba lumea.
(scuze pentru decalarea usoara a sunetului, nu m-am priceput prea bine la postarea pe Youtube)

Chris Rock: Kill the Messenger

Chris Rock: No Apologies (2008)

Chris Rock: Kill the Messenger - London, New York, Johannesburg

Regia

Marty Callner

In rolurile principale Chris Rock

De obicei sunt fan al genului "stand-up comedy". Mi-a placut si imi place inca dupa atatia ani de Seinfeld, am o colectie a serialului cu numele sau. De asemenea, urmaresc cat pot de des serialele de acest gen prezentate de HBO Romania, cu actori de comedie romani. Chiar uneori, urmaresc din Cafe Deko clipurile postate pe Youtube. Asa ca am asteptat cu interes spectacolul lui Chris Rock, intitulat "Kill the Messenger", care a reunit imagini din trei spectacole cu aceleasi subiecte, din Londra, New York si Johannesburg-Africa de Sud.

Totusi mi s-a parut un show destul de slab, cu glume destul de subtiri si rasuflate. S-a pus mare accept pe doua lucruri care poate nu pot prinde la fel de mult spectatorul roman. In primul rand, fiind realizat inaintea alegerilor din Statele Unite ale Americii, Chris Rock si-a manifestat clar dorinta de a fi ales Obama (cum altfel?) si l-a glorificat pe acesta, in timp ce il denigra (facand glume usor deplasate) pe McCain. In al doilea rand, s-a pus accentul de discriminarea rasiala de care sufera inca negrii in America si aiurea.

Partea a doua a show-ului a constat in mici glume in legatura cu diferentele dintre barbati si femei, insa spuse pe o panta sexuala explicita, incat, la un moment dat, speram ca sub 18 ani sa nu fi fost permis accesul in salile de spectacol din Londra, New York si Johannesburg.

Chiar am ales aceasta colectie de glume pentru relaxare dintre multe altele de acelasi calibru. Se pare ca alegerea a fost destul de neinspirata, nu cred ca am zambit de mai mult de doua ori in cele 80 de minute ale spectacolului. Slabe momente de comedie.

Nota 4/10
Jovi

Fast Track / The Ex

Seful meu, iubitul ei! (2006)

Fast Track

Regia

Jesse Peretz

In rolurile principale Amanda Peet, Zach Braff, Jason Bateman

Continuam seria filmelor de familie, comedii romantice in marea lor majoritate, cu acest "Fast Track", un film de acum trei ani, care contine, in esenta, aceeasi tema: un cuplu simpatic, pe care trebuie sa il indragim, da in gropi din cauza unor multiple probleme-slujba, venirea pe lume a unui copil, conflictul cu socrii, pentru ca, in final, totul sa se termine cu bine si fara prea multe complicatii.

Un tanar cuplu, format din Tom si Sofia, se afla inaintea situatiei de a fi parinti, dar destul de slab din punct de vedere financiar. Socul il provoaca el, un barbat iresponsabil, care nu a gasit slujba potrivita, iar in clipa in care este pe punctul de a fi promovat ca bucatar-sef la un restaurant, il stropeste pe seful sau cu ketchup. Este concediat si amandoi trebuie sa ia decizia sa plece din New York si sa se mute in indepartatul Ohio, unde ea va avea grija de copil, iar el trebuie sa accepte un post in publicitate, la firma socrului sau.

Aici el gaseste o firma ciudata, un fel de Google asa cum il vedem noi pe Internet, intr-o atmosfera aparent prieteneasca si plina de promisiuni. Numai ca aici il gaseste pe Chip Sanders, fostul prieten al sotiei sale, un barbat paralizat, intr-un carucior, care nu si-a uitat niciodata fosta prietena. Conflictul apare imediat, la inceput ascuns, apoi din ce in ce mai deschis, rabufnind si determinand separarea temporara a sotilor. O poveste, din nou, despre dragoste, indiferent de conditii.

Si acest gen de filme sunt bune la ceva: tot spun asta de catva timp, am nevoie (si poate oricare dintre noi) in perioadele de oboseala si stres de filme care sa nu ma determine sa gandesc prea mult, ci doar sa las povestea sa curga si sa ma relaxeze. Ceea ce inseamna ca, luna aceasta cel putin, e posibil sa comentez, cu precadere, acest gen de filme.

Nota 7/10
Jovi

Zack and Miri Make a Porno

Zack si Miri fac un film porno (2008)

Zack and Miri Make a Porno

Regia

Kevin Smith I

In rolurile principale Elizabeth Banks, Seth Rogen

Un film care contine in titlu cuvantul "porno" si dezbate un subiect despre producerea unui asemenea film, insa care nu cuprinde scene nude (cu exceptia unor sani aparuti pe parcurs, dar destul de putin). Un film despre prietenie si despre dragostea ascunsa sub aceasta aparenta.

Doi prieteni de sex opus, temperamentala Miri (interpretata de simpatica Elizabeth Banks) si lenesul si nonconformistul Zack (Seth Rogen), locuiesc impreuna inca din liceu si se suporta reciproc. In clipa in care el este dat afara de la slujba, isi dau seama ca nu mai au posibilitatea sa plateasca chiria si utilitatile si cauta solutii pentru a iesi din criza financiara. Iar cea gasita este una ciudata, dar plina de posibilitati financiare: producerea unui film pentru adulti.

Cautand oameni pentru a juca in acest film, in afara lor, dau peste persoane ciudate, pline de curiozitati sexuale. Exagerandu-se in aceasta perioada a filmului cu scenele prostesti sau cu "explicit continut sexual", totusi povestea de dragoste dintre cei doi face tot farmecul acestei parti. Obligati sa faca sex ca parte a filmului nou-realizat, pentru prima oara impreuna, ei descopera ca de fapt facusera dragoste si totul se schimbase intre ei datorita momentelor de pasiune.

Nu este un film care are ambitii, ci doar o pledoarie pentru adevarata prietenie. Si multi dintre noi stiu ca sub aparentei unei prietenii colegiale se poate ivi o dragoste, care poate exista acolo dintotdeauna. Iar Zack si Miri o dovedeste, pentru ca este de ajuns o scanteie ca sa se uneasca, se pare, pentru totdeauna. Simplu, fara complicatii.

Nota 6.5/10
Jovi

Watching the Detectives

Detectivi de cartier (2007)

Watching the Detectives

Regia Paul Soter

In rolurile principale Lucy Liu, Cillian Murphy

Dupa o saptamana foarte grea, revin cu prezentarea putinelor filme vazute in aceasta perioada. Primul dintre ele, "Watching the Detectives", este o comedie romantica despre un cuplu ciudat, excentric, care uraste plictiseala la culme si, din aceasta cauza, cauta mereu remedii de a o indeparta.

Neil (Cillian Murphy) are o mare pasiune: cinematografia. O intretine printr-un magazin de inchiriat casete video si DVD-uri, magazin de cartier, care este o nisa pentru aceasta piata. In el, impreuna cu prietenii sai cinefili, se vede pasiunea: descrie filmele, le traieste, stie in orice moment ce film poate recomada, pentru orice fel de stare sufleteasca. Asta spre deosebire de marile firme, unde vanzatorii sunt insensibili si necunoscatori, in acelasi fel cum am vazut vanzatorii de carti din "You've Got Mail".

Intr-o zi insa, la magazin apare Violet (Lucy Liu), o femeie foarte excentrica, dar atragatoare, care vrea sa imprumute niste filme pentru o prietena. Cum aceasta subtilizeaza plicul cu cei 50 de dolari depusi garantie, el trebuie sa o invite in oras la o cina de aceeasi valoare. Descopera ca Violet este cu totul altfel decat orice alta fata: orice actiune a ei este nebuneasca, suferind de plictifobie, o boala anume inventata pentru si de catre ea, nefiind capabila sa traiasca dupa regulile obisnuite. Chiar daca in multe momente se teme de actiunile ei, totusi este atras de ea si incepe sa o iubeasca.

Apar multe clipe de comedie pura, de comedie a situatiilor si nebuniilor facute de Violet: in prima lor iesire din parc cu prietenii, mancarea extraordinar de buna este furata de la alti oameni iesiti la picnic; isi petrec noptile in piscinile unor bogatasi care nu erau acasa; se duc in marile magazine de inchiriat si schimba DVD-uri intre ele, urmand ca surpriza sa apara, de exemplu, la cei care au inchiriat "Bambi" si vor gasi un film hardcore.

Un film despre dragostea aparuta pe neasteptate si puterea ei de a se adapta la toate situatiile, inclusiv la aceea a nebuniei unuia dintre parteneri. Decat sa stai o intreaga viata in plictiseala si monotonie, mai bine sa alegi nebunia dragostei. Un film placut, in cele din urma.

Nota 6/10
Jovi

Un barbar in Asia

“Un barbar în Asia”, de Henri Michaux

Editura Nemira, colecţia Babel, Bucureşti, 2008
Traducere din limba franceză de Dan Petrescu

Henri Michaux-Asia barbară a anilor ‘30

Moto: «Cârmuiţi imperiul aşa cum aţi găti un peştişor» (Lao-zi)

Scriitorul de origine belgiană Henri Michaux s-a născut în anul 1899 la Namur, o localitate situată în cunoscuta zonă a Ardenilor. Pasionat de călătorii, renunţă la 22 de ani la studiile de medicină, pentru a pleca peste mări, ca matelot. A fost descoperit în urma unei conferinţe a lui Andre Gide şi este cunoscut în lumea literară pentru experimentele sale cu drogurile, din care se pare au rezultat şi două dintre operele sale: Miracolul mizerabil şi Les grandes épreuves de l'esprit et les innombrables petites.

Continuarea pe Filme-carti.ro.

One Good Turn

One Good Turn (1955)

One Good Turn

Regia

John Paddy Carstairs

In rolurile principale Norman Wisdom, Joan Rice

Incursiunea mea in lumea lui Norman Wisdom continua, fiind vorba acum despre filmul "One Good Turn" din 1955, in care el joaca rolul unui orfan trecut de adolescenta, fiind acum cel mai varstnic dintre cei aflati la Casa de copii Greenwood si, de aceea, considerat capabil sa aiba grija de cei mai mici si printre cei care pot salva orfelinatul de la distrugerea adusa de industrializare.

Norman este ingrijitor in acest moment, dar este foarte important pentru el ca sa stea cat mai aproape de copii. In clipa in care ii promite unuia dintre ei ca ii cumpara o masina de 12 lire, scopul lui devine gasirea modalitatii de a face rost de ei. Pentru aceasta, vrea sa se angajeze in alta parta, in paralel, ca agent publicitar, ajungand sa dirijeze o orchestra smfonica, lupta ca boxeur pentru 10 lire, lupta pe care o pierde nemeritat. Una dintre scenele savuroase ale filmului este aceea cand el calatoreste pentru prima data cu trenul spre marea pe care nu o vazuse niciodata.

In acelasi timp, cel care detine orfelinatul decide sa vanda terenul pe care se afla acesta unui proprietar de fabrici, care va darama casa de copii. In momentul in care copii si ingrijitoarele afla, incluzandu-l aici si pe Norman, telul lor era salvarea stabilimentului. Intr-un gest de aparare care seamana cu peripetiile din "Home Alone", acestia reusesc sa ii indeparteze pe cei care le vroiau raul.

Norman inca face savoarea zilelor mele de relaxare. Cateva scene din film sunt absolut incantatoare si memorabile: Norman conducand o masina de jucarie, urmarit de masina politiei sau Norman alergand intr-o cursa de mars, fara sa stie ce face cu adevarat. Ca de obicei in filmele sale, transpare mesajul ocrotirii celor saraci (aici, orfanii) impotriva clasei de sus a societatii.

Nota 8/10
Jovi

Over Her Dead Body

Numai peste cadavrul ei (2008)

Over Her Dead Body

Regia

Jeff Lowell

In rolurile principale Eva Longoria Parker, Paul Rudd, Lake Bell

Un film usor, care nu iti pune intrebari, la granita dintre o comedie si un film romantic, potrivit pentru week-end, fara prea multe veleitati (sau deloc?) artistice. Desi au fost si scene amuzante, ele au fost prea putine, iar romantismul a avut de suferit, din punctul meu de vedere, tocmai din cauza lipsei de frumusete a interpretei rolului principal.

Eva Longoria Parker-Kate joaca in acest film rolul unei femei care a murit in ziua in care trebuia sa se casatoreasca, strivita de un inger de gheata. Ajunsa in ceruri, este trimisa inapoi pe pamant, sub chip de fantoma, pentru a incheia socotelile ramase si anume sa il lase pe fostul ei logodnic, Henry, sa fie fericit si sa isi continue viata. Acesta a suferit un soc prin moartea ei si, timp de un an de la aceasta, inca este trist si nu vrea sa incerce o alta relatie, in ciuda straduintelor surorii lui. Ea ina scoate o arma din teaca: il trimite la o sedinta de spiritism, la Ashley, pentru a intra in legatura cu spiritului lui Kate, iar acesta sa ii dea dezlegarea spre o viata mai fericita.

Printr-un concurs de imprejurari, Ashley se indragosteste de Henry, cei doi se simt bine impreuna, insa Kate vegheaza ca Henry sa ramana pentru toata viata al ei. Momentele amuzante apar aici, mai cu seama ca Ashley este singura persoana care ii vede fantoma si este amentintata de aceasta. Insa menirea lui Kate era tocmai aceea de a-l vedea fericit pe Henry si nu aceea de a face totul ca el sa stea si sa vegheze la amintirea fostului lor cuplu.

Asemanator cu celebrul film "Ghost", numai ca de data aceasta nu este o drama, ci o comedie romantica, filmul sufera de pe urma unui scenariu previzibil, unor actori destul de neinspirat alesi, desi tema in sine parea atractiva. Nerecomandat, decat in caz de relaxare totala, vecina cu somnul:))

Nota 5/10
Jovi