O noapte furtunoasa
Regia: Toma Enache
Cu: Claudiu Bleont (Rica Venturiano), Maria Teslaru (Veta), Alexandru Georgescu (Jupan Dumitrache), Eugen Cristea (Nae Ipingescu), Marcelo Cobzariu (Chiriac), Daniel Nitoi (Spiridon) si Dana Pocea (Zita)
O piesa de la Teatrul National Bucuresti, venita la Casa de Cultura din Campina, aduna mereu lume multa si buna. Iar la clasica "O Noapte Furtunoasa" (in limba aromana "Una noapti furtunoasa"), sala a fost neincapatoare.
Jucata intr-o maniera dezinvolta, piesa a avut impactul dorit la publicul campinean. Inca de la inceput, regizorul si Claudiu Bleont au marturisit ca piesa va fi jucata intr-un stil modern, o adaptare a piesei lui Caragiale la rigorile timpului de acum si cu participarea spectatorilor atunci cand este nevoie.
Totusi, startul nu a fost facut cu entuziasm si, cu actorii plimbandu-se prin sala, deja spectatorii mai conservatori strambau din nas, nedorind sa se intoarca pentru a urmari unele scene. Iar ceilalti actori (poate cu exceptia lui Eugen Cristea) nu au reusit in prima parte sa atraga indeajuns. Poate sunt mai multe motive pentru asta: inceputul piesei nu este asa de amuzant, iar majoritatea celor din sala (inclusiv eu) isi aduc aminte de aceasta piesa in filmul vizionat de multe ori la TV, cu Radu Beligan.
In cele din urma, aparitia lui Claudiu Bleont a reinviat spectacolul, acesta reusind o interpretare de exceptie. Are un mare talent de comedian, un actor excelent, reusind sa se descurce extraordinar in rolul lui Rica Venturiano, personajul cel mai modern din aceasta piesa actualizata. A realizat numere diverse pentru o formula a teatrului total: a cantat opera, a cantat rock, a dansat, a mimat, a colaborat cu spectatorii, a sarit peste fotoliile lui. Piesa fara realizarile lui nu avea suficienta valoare.
In afara de acest prim plus evident, respectiv Claudiu Bleont, si alte lucruri au atras atentia: interpretarea anumitor pasaje in limba aromana, muzica si costumele traditionale amanesti. Aceste fapte inedite au adus si culoarea necesara in prima parte a piesei.
Si mai este ceva neobisnuit pentru specatatorul campinean: faptul ca actorii au fost deosebit de calzi si comunicativi. Iar finalul, cand aproape fiecare dintre acestia a spus ceva publicului in pauzele dintre aplauze, a fost superb.
Cu: Claudiu Bleont (Rica Venturiano), Maria Teslaru (Veta), Alexandru Georgescu (Jupan Dumitrache), Eugen Cristea (Nae Ipingescu), Marcelo Cobzariu (Chiriac), Daniel Nitoi (Spiridon) si Dana Pocea (Zita)
O piesa de la Teatrul National Bucuresti, venita la Casa de Cultura din Campina, aduna mereu lume multa si buna. Iar la clasica "O Noapte Furtunoasa" (in limba aromana "Una noapti furtunoasa"), sala a fost neincapatoare.
Jucata intr-o maniera dezinvolta, piesa a avut impactul dorit la publicul campinean. Inca de la inceput, regizorul si Claudiu Bleont au marturisit ca piesa va fi jucata intr-un stil modern, o adaptare a piesei lui Caragiale la rigorile timpului de acum si cu participarea spectatorilor atunci cand este nevoie.
Totusi, startul nu a fost facut cu entuziasm si, cu actorii plimbandu-se prin sala, deja spectatorii mai conservatori strambau din nas, nedorind sa se intoarca pentru a urmari unele scene. Iar ceilalti actori (poate cu exceptia lui Eugen Cristea) nu au reusit in prima parte sa atraga indeajuns. Poate sunt mai multe motive pentru asta: inceputul piesei nu este asa de amuzant, iar majoritatea celor din sala (inclusiv eu) isi aduc aminte de aceasta piesa in filmul vizionat de multe ori la TV, cu Radu Beligan.
In cele din urma, aparitia lui Claudiu Bleont a reinviat spectacolul, acesta reusind o interpretare de exceptie. Are un mare talent de comedian, un actor excelent, reusind sa se descurce extraordinar in rolul lui Rica Venturiano, personajul cel mai modern din aceasta piesa actualizata. A realizat numere diverse pentru o formula a teatrului total: a cantat opera, a cantat rock, a dansat, a mimat, a colaborat cu spectatorii, a sarit peste fotoliile lui. Piesa fara realizarile lui nu avea suficienta valoare.
In afara de acest prim plus evident, respectiv Claudiu Bleont, si alte lucruri au atras atentia: interpretarea anumitor pasaje in limba aromana, muzica si costumele traditionale amanesti. Aceste fapte inedite au adus si culoarea necesara in prima parte a piesei.
Si mai este ceva neobisnuit pentru specatatorul campinean: faptul ca actorii au fost deosebit de calzi si comunicativi. Iar finalul, cand aproape fiecare dintre acestia a spus ceva publicului in pauzele dintre aplauze, a fost superb.
Un comentariu:
Piesa o fi fost intr-un montaj modern, neconventional, dar din pacate a avut si multe scapari. Nu stiu ce-o fi meritat publicul campinean ca sa auda din gura actorului Bleont ca "we will, we will fuuuuck you". Iar finalul a fost si mai simpatic cand Bleont a reluat refrenul modificat al lui Freddie in timp ce o sala intreaga il aplauda. In rest, Bleont a dat dovada de ceea ce Andrei Plesu ar spune "o energie nesanatoasa". Topaieli, gesturi obscene mult gustate de un public care parca abia atat astepta, mimarea unui mic act erotic etc. Piesa a mai avut farmec din cauza sarmanului nenea Iancu , pentru ca au mai fost introduse fraze si muzica in aromana,si pentru ca am putut auzi din nou acea limba romana de la sfarsitul secolului al 19-lea care se nastea, plina de frantuzisme adaptate (ambetata...etc)
Concluzie: clasicul/ traditionalul uneori depaseste cu mult interpretarile postmoderne (oricat de cule si popolare s-ar vrea) udate bine cu Angelli...
Trimiteți un comentariu