Mayasii. O civilizatie pierduta

Mayasii. O civilizatie pierduta, de Claude Baudez si Sydney Picasso

Traducere de Irinel Antoniu

Colectiile Cotidianul Enciclopedica
Editura Univers, 2008.






Fiind mereu interesat de marile civilizatii, de istoria lor si, mai ales, de descoperirile arheologice de-a lulgul timpului, aceasta carte a picat la fix.

Marturisesc ca micutele carti encicopedice sunt pline de culoare, nu mereu de informatii suficiente insa. Pentru a poseda o cultura vasta, este necesar a se citi mai mult si din surse mult mai documentate. Despre marile civilizatii precolumbiene, am citit multe lucrari pentru ca aceasta sa vina doar ca o completare. Si mi-a placut, mai ales ca dezvaluie multe lucruri necunoscute de mine despre istoria descoperirilor arheologice in jungla mexicana: prima culegere de informatii despre mayasi a englezului Stephens (1841), primele fotografii de la Palenque, din Yucatan (in conditii foarte grele, la inceputul erei fotografice), descifrarea semnelor grafice.

Miturile existente si perpetuate despre mayasi, respectiv un popor pasnic si fara implicare in sacrificii sangeroase, sunt spulberate dupa cel de-al doilea razboi mondial, odata cu descoperirea reprezentarilor violente de la Bonampak si a mormantului regal de a Palenque.


Descifrarea limbii maya este un alt lucru important care s-a intamplat in ultimul timp: "limba maya este una placuta, cu metafore seducatoare. O fata sau un baiat care se apropie de varsta casatoriei sunt numiti "tulpini de porumb care infloresc"; se descotoresesc de cel care se baga in lucruri care nu-l privesc cu cuvintele: "De ce porti o haina care nu-ti apartine?'; un taciune inrosit e numit "floare de foc". Pentru infinitate se spune "mai mult decat firele de par de pe un cerb"; un om va vorbi despre faptul ca tatal sau e mort astfel: "oasele tatalui meu sunt stranse in stiva". Se spune despre un negustor priceput ca are "un nas proeminent" (cf. expresiei noastre "a avea fler" in afaceri). (...) Batranii sunt numiti "stanci puternice"; o persoana fara inima este "cel cu chip de trunchi de copac"; cand cineva uita ce voia sa spuna, afirma ca liliacul i-a furat povestea.
Fiind atenti la alegerea cuvintelor, puteti reduce efectele nefaste. Daca va inteapa o furnic, spuneti "M-a-ntepat o frunza uscata", caci, daca admiteti ca o intepatura de furnica, o veti simti timp de cateva zile. (...) Limba maya sesizeaza suferintele din dragoste, caci cuvantul "yail" inseamna deopotriva dragoste si durere."