The Wrestler (2008)
The Wrestler
Regia Darren Aronofsky
In rolurile principale Mickey Rourke, Marisa Tomei
Un film despre care se spune ca este relansarea lui Mickey Rourke si care, intr-adevar, depaseste asteptarile spectatorului simplu, ca mine. Despre actorul de mai sus, nu imi amintesc prea multe, pentru ca nu este unul dintre favoritii mei. In afara rolurilor din "9 saptamani si jumatate" si "Orhideea salbatica", alte filme ale lui nu mi-au atras atentia si mi s-a parut mereu un actor supraevaluat de public. Cu mult mai multa atentie, am cunoscut escapadele sale in lumea alcoolului si a drogurilor. Asa ca am plecat la vizionarea acestui film cu neincredere, chiar dupa primirea de catre Mickey Rourke a Globului de Aur pentru cel mai bun actor in rol principal intr-o drama.
In pofida unui subiect in voga in spatiul american, care a inceput sa prinda si pe la noi, in ciuda senzatiei de falsitate, vorbesc acum de wrestling, filmul dovedeste o sensibilitate extraordinara, pentru ca, de fapt, nu este despre lupte, ci despre puterea unui om de a lupta pentru viata sa si pentru dorintele sale. Randy (Mickey Rourke) este un luptator aflat la sfarsitul carierei sale. Au trecut 20 de ani din momentul in care era campion si acum pare doar un batranel (dar unul cu multi muschi) care se lupta pentru intretinere, dar si pentru mentinerea unei pasiuni care inca il mai bantuie.
In clipa cand face un atac de cord, toate lumea se sparge asupra lui. Incearca sa gaseasca suport in cei din jurul lui, simtindu-se pentru prima data singur cu adevarat. Sunt momentele emotionante ale filmului si neasteptat de sesibile, jucate de un actor care si-a regasit vocatia. In primul moment, cauta alinarea in bratele unei stripteuze, Cassidy, ajunsa si ea la varsta a doua, dar care il simpatizeaza si incearca sa ii fie alaturi. Marisa Tomei face din nou un joc foarte bun, fiind una dintre actritele simpatizate de mine, si este extraordinar cat de bine arata la varsta ei, mai ales intr-un personaj atat de...dezbracat.
In al doilea rand, incearca sa ia legatura cu fiica sa, pe care nu o mai vazuse de mult timp, dar nu este un barbat constant si aceasta il respinge in cele din urma, fapt pe care el il considera o infrangere personala. In momentul cand si Cassidy face acelasi lucru, ia hotararea sa se reintoarca in ring, singurul lucru care ii fusese aproape in toti acesti ani, chiar daca doctorii il avertizasera sa stea departe pentru ca i-ar putea fi fatal. Un final emotionant intregeste un film foarte bun.
Mi-au placut mai multe lucruri la acest film. In primul rand, povestea interesanta si foarte sentimentala, jucata de un actor caruia i-am descoperit o noua fateta, una perfect credibila, mai ales in acest rol: il prinde foarte bine atat personajul luptatorului, cat si cel de vanzator la un supermarket. Pe de alta parte, felul cum a fost filmat, cu o camera in miscare, chiar si in unele momente statice, a creata o aparenta de veridicitate. Chiar ma asteptam ca, la sfarsit, sa ni se zica "Inspired from a true story". Un film despre pierderea tuturor prietenilor si regasirea in singurul lucru care s-a mentinut aproape, indiferent de circumstante.
Nota 9.5/10
Jovi
Un film despre care se spune ca este relansarea lui Mickey Rourke si care, intr-adevar, depaseste asteptarile spectatorului simplu, ca mine. Despre actorul de mai sus, nu imi amintesc prea multe, pentru ca nu este unul dintre favoritii mei. In afara rolurilor din "9 saptamani si jumatate" si "Orhideea salbatica", alte filme ale lui nu mi-au atras atentia si mi s-a parut mereu un actor supraevaluat de public. Cu mult mai multa atentie, am cunoscut escapadele sale in lumea alcoolului si a drogurilor. Asa ca am plecat la vizionarea acestui film cu neincredere, chiar dupa primirea de catre Mickey Rourke a Globului de Aur pentru cel mai bun actor in rol principal intr-o drama.
In pofida unui subiect in voga in spatiul american, care a inceput sa prinda si pe la noi, in ciuda senzatiei de falsitate, vorbesc acum de wrestling, filmul dovedeste o sensibilitate extraordinara, pentru ca, de fapt, nu este despre lupte, ci despre puterea unui om de a lupta pentru viata sa si pentru dorintele sale. Randy (Mickey Rourke) este un luptator aflat la sfarsitul carierei sale. Au trecut 20 de ani din momentul in care era campion si acum pare doar un batranel (dar unul cu multi muschi) care se lupta pentru intretinere, dar si pentru mentinerea unei pasiuni care inca il mai bantuie.
In clipa cand face un atac de cord, toate lumea se sparge asupra lui. Incearca sa gaseasca suport in cei din jurul lui, simtindu-se pentru prima data singur cu adevarat. Sunt momentele emotionante ale filmului si neasteptat de sesibile, jucate de un actor care si-a regasit vocatia. In primul moment, cauta alinarea in bratele unei stripteuze, Cassidy, ajunsa si ea la varsta a doua, dar care il simpatizeaza si incearca sa ii fie alaturi. Marisa Tomei face din nou un joc foarte bun, fiind una dintre actritele simpatizate de mine, si este extraordinar cat de bine arata la varsta ei, mai ales intr-un personaj atat de...dezbracat.
In al doilea rand, incearca sa ia legatura cu fiica sa, pe care nu o mai vazuse de mult timp, dar nu este un barbat constant si aceasta il respinge in cele din urma, fapt pe care el il considera o infrangere personala. In momentul cand si Cassidy face acelasi lucru, ia hotararea sa se reintoarca in ring, singurul lucru care ii fusese aproape in toti acesti ani, chiar daca doctorii il avertizasera sa stea departe pentru ca i-ar putea fi fatal. Un final emotionant intregeste un film foarte bun.Mi-au placut mai multe lucruri la acest film. In primul rand, povestea interesanta si foarte sentimentala, jucata de un actor caruia i-am descoperit o noua fateta, una perfect credibila, mai ales in acest rol: il prinde foarte bine atat personajul luptatorului, cat si cel de vanzator la un supermarket. Pe de alta parte, felul cum a fost filmat, cu o camera in miscare, chiar si in unele momente statice, a creata o aparenta de veridicitate. Chiar ma asteptam ca, la sfarsit, sa ni se zica "Inspired from a true story". Un film despre pierderea tuturor prietenilor si regasirea in singurul lucru care s-a mentinut aproape, indiferent de circumstante.
Nota 9.5/10
Jovi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu