Am pus deoparte un citat din cartea Isabelei Allende, "Ţara mea inventată", pentru o expunere ulterioară. El sintetizează realităţile administraţiei din Chile, dar, din nou, este atât de evidentă asemănarea cu ceea ce se întâmplă pe la noi prin administraţia publică. Iată-l:
„Funcţionarul public trebuie să priceapă încă din prima zi de lucru că orice boare de iniţiativă poate însemna sfârşitul carierei, pentru că nu e pus acolo ca să iasă în evidenţă, ci ca să-şi atingă demn nivelul de incompetenţă. (…) Dacă problemele s-ar rezolva, birocraţia ar pierde din putere şi mulţi oameni cinstiţi ar rămâne fără slujbă; în schimb, ele se complică, statul suplimentează bugetul, angajează personal şi astfel scade indicele şomajului şi toată lumea e mulţumită. Funcţionarul abuzează de dramul lui de putere, plecând de la ideea că publicul e duşmanul său, sentiment perfect împărtăşit.”
Câti oare dintre noi, incluzându-mă aici şi pe mine, nu şi-au dat seama că iniţiativa poate dăuna mai mult decât pasivitatea, că orice persoană care îşi încălzeşte locul sub fund poate avea mai mult de câştigat decât cel care aleargă în fiecare zi mai mult, mai mult pentru idei, pentru responsabilităţi, pentru afirmare? Acel "nivel de incompetenţă" există, din păcate, şi la noi şi până şi iniţiativa de a-l demasca este considerată nelalocul ei. Nu poate fi insă înlăturat nici de şefi, prinşi într-un sistem pe care nu îl pot schimba.
În cadrul unui sistem public, înveţi multe lucruri pe care înainte nu le acceptai. Ani de zile, în spatele unui ghişeu, ajutând, dând sfaturi, primind cereri sau refuzându-le, am învăţat să stau liniştit la rând când mergeam la o altă instituţie publică. Am învăţat că acei funcţionari înjuraţi, blamaţi pentru lentoare, pentru nervii lor, au dreptatea lor, sunt îndemnaţi indirect la aceste trăiri de nişte persoane care îi consideră sclavii lor.
Deci, într-o privinţă, nu sunt de acord cu Isabel Allende. Nu abuzăm de dramul nostru de putere, nu ne batem joc de ceea ce trebuie să facem şi să respectăm. E adevărat cu unii se dau importanţi, alţii îşi bat joc de colegii lor şi de munca pe care o fac aceştia. Sunt persoane care nu au auzit de conceptul de responsabilitate şi zâmbesc în spatele celor care încă au credinţa că responsabilitatea este pe primul loc.
Poate greşim prin gradul de birocratizare. Am putea lăsa de la noi, din păcate, întotdeauna este unul mai sus decât noi, decât şefii noştri, decât şefii şefilor noştri, care consideră că trebui respectată litera, şi nu spiritul legii. Şi, în acel moment, decât să o păţim noi, mai bine să cerem o hârtie în plus, să trimitem omul pentru o ştampilă.
Deseori am spus colegelor şi colegilor mei că nu şi-ar avea locul în alta parte. Şi aceasta este realitatea funcţionarilor. Mulţi dintre ei nu văd dincolo de acest post în care au ajuns prin diferite mijloace şi în diverse epoci. Şi când zic mulţi mă refer la marea majoritate. Se simt bine, indiferent de aportul lor la creşterea serviciului public, se simt protejaţi, fiindcă este foarte greu să fie daţi afară şi aceste lucruri nu se practică. Iar până când nu se va face o evaluare corectă a funcţionarilor, îşi vor simţi locul la fel de cald şi nu vor mişca nici un deget.
Dar trebuie să ieşim din mecanismul funcţionarii acestui sistem, pentru a reuşi o astfel de evaluare. Pentru că şi aceasta, trebuie realizată de o echipă neutră, de profesionişti şi care să cunoască realităţile locului de muncă. Până atunci, e normal ca cineva din afară să îi dea nota maximă unei persoane, deşi munca lui sau coordonarea lui sau rezultatele lui sunt realizate de alte persoane. Iar dacă este cineva din interior, aprecierea e cu atât mai subiectivă: azi mi-ai făcut o lucrare, nota 10 la colegialitate, acum o săptămână o cafea, nota 10 la conduită.
Divaghez...Isabel Allende are şi nu are dreptate. Trebuie schimbat ceva, dar schimbarea să fie unitară şi profundă, la fiecare nivel. Nu cei de sus greşesc, atâta timp cât jos e atâta lentoare şi lipsă de conştiinţă profesională...nu cei de jos greşesc, atâta timp cât moştenesc aceste caracteristici de la unii din cei de sus...
AM ZIS!!!
9 comentarii:
Aveţi, din păcate, foarte multă dreptate. Tot din păcate vom rămâne în continuare într-o utopie, crezând că va veni cineva, o fiinţă umană, în carne şi oase care să analizeze, să ,,facă ordine". Va mai trece, sigur, mult timp. Poate încă un secol. Poate mai mult.
Oricum, comentariul dvs. relevă un om lucid, prea lucid pentru vârsta de 28 de ani. Nu uitaţi că trăim (trăiţi) în România şi asta ne mănâncă totul: nervii, sănătatea, timpul şi... iluziile.
Al dvs.,
cu admiraţie,
Constantin Marin
Pai... tu esti tot ce poate fi mai rau, functionarul-filosof. Asta e una. A doua, mai vezi si modelele de birocratie. Al lui Weber, sa zicem. Poate scapi de dilema daca are sau nu dreptate Allende. Care nu spune nimic nou. Cu sfatul acesta bine intentionat sper sa contribui la reducerea numarului de functionari cretini pe care ii intalnesc pe la toate ghiseele. Ca poate de-aia sunt ei asa, ca sunt macinati de astfel de crize existentiale. Hai, pa, si sper sa nu ne intalnim pe la vreun ghiseu.
@Constantin...Multumesc pentru cuvintele frumoase si pentru ca m-ati facut mai tanar cu un an si jumatate:). Stiu ca va mai trece mult timp pana sa schimbam Romania. Dar schimbarea pleaca din noi.
@carmen...Nu stiu care a fost sfatul tau bine intentionat, dimpotriva. Este un comentariu tipic unei ziariste de la o revista mondena, care cauta senzationalul. Poate cu varsta, iti vei da seama ca "functionarii aia cretini" (printre care ma enumeri si pe mine) iti usureaza viata si nu stiu ce te-ai face fara ei. Poate ca experimentul potrivit pentru tine ar fi o luna-doua muncind pentru stat si nu alergand dupa articole senzationale. Atunci vei putea sa emiti pareri pertinente intr-un domeniu pe care il vezi advers.
Cat despre modelele de birocratie, numai de bine. Eu vorbeam de realitati, tu vrei sa ne refugiem in teorii.
In concluzie, eu cred ca tu esti macinata de o criza existentiala, nedorind sa intelegi niste oameni doar pentru ca nu ai tu chef si ai preconceptii tipice unei anumite categorii. Nu spun mai mult...
Si, nu, nu ne vom intalni la vreun ghiseu, desi ai prefera sa ma intalnesti pe mine...
Salut.
Asa cum vezi, problema cu birocratia in administratie este peste tot in lume, nu e numai la noi, iar de disparut nu va disparea niciodata din nici un sistem social. Este intrinseca oricarei administratii si sa lupti impotriva ei este iluzoriu. Se hraneste cu propria autosuficienta creata prin comfortul oferit celor implicati. Nu se afla intr-un cadru concurential care sa-i arate limitele, fiind pana la urma un monopol de stat.
Ce s-ar putea insa face ar fi sa reduci administratia la un minim de birocratie necesar astfel incat sistemul sa ofere mai multa eficienta decat ineficienta.
Toate bune.
Ionut Maga
Am fost neplacut surprins de virulenta vorbelor doamnei Corbu. Este pacat daca ajungem sa ne injuram dupa ce in prealabil ne-am dat silinta sa citim ce scrie celalalt.Doamna Corbu cred ca este anarhista. In unele tari mai civilizate aceasta administratie hulita se numeste serviciu public si este respectat pentru ca..ATENTIE!....mai degraba politicul distruge administratia, nu administratia de capul ei se fandoseste sa se complice la nesfarsit. Insa un ziarist nu are cum sa stie astfel de amanunte.Politicienii nostri dragi sunt principalii responsabili pentru starea in care se afla ad. care, la randul ei comporta numeroase NUANTE. Toti judecatorii ie corupti, toti politistii ie Garcea etc.Dar pentru astfel de judecati ai nevoie de discernamant. Unii nu-l au.
he-he-he...de fapt discutia nu e despre niste oameni, ci despre niste sisteme...la noi dezinteresul oamenilor a facut ca sistemul sa ii stranga, sa-i umileasca...si lipsa de initiativa ii pune in pozitii hilare...dar lipsa de initiativa trebuie sa fie concertata...nu un om, o breasla...o celula. Si de aici se va extinde asupra intregului organism functionaresc.
Imi pare rau ca domnul Codrut Constantinescu ia drept injuratura un limbaj ceva mai viu. E limbajul din partea astalalta a ghiseului. Dar, ca sa-l citez, un functionar n-are cum sa stie asta.
In plus, cred ca domnul Constantinescu greseste atunci cand sustine ca serviciile publice nu complica ele insele lucrurile. Si n-am avea discutia serioasa pe care si-o doreste daca n-am admite teoriile despre conservare. Daca, in termenii simpli de dincoace de ghiseu, n-am recunoaste ca mai multe hartii inseamna mai multa siguranta, deci mai multa fericire, pentru oricare dintre reprezentantii lui.
Pe urma, inteleg ca a aparut aici si un razboi impotriva jurnalistilor? Care n-ar opera cu suficiente detalii? Care ar simplifica lucrurile? Pai... jurnalistii nu sunt filosofi. Dar au fotografia de ansamblu. Stiu prea putin din prea multe. Nu e asta marea calitate,dar,in lipsa ei, meseria lor n-ar fi posibila.
@Carmen...stiu ca limbajul colorat este de partea cealalta a ghiseului, asa este. Din partea oamenilor care lucreaza cu publicul, rareori este folosit si atunci, este din cauze obiective. In schimb, cei de partea cealalta, printre care va aflati, abuzeaza de niste drepturi. Nu de putine ori, ni s-au adresat invective, am fost injurati, am primit amenintari, iar, in cateva cazuri, am vazut, de partea cealalta a ghiseului, cutite. Da, arme cu care am fost amenintati, chiar in Campina.
Apoi, ma bucur, in cele din urma, ca m-ati numit functionar filosof cretin initial, iar dvs. nu sunteti filosoafa, ca jurnalista. Deja ma simt cu doua-trei trepte deasupra dvs. ca nivel de inteligenta. Si asta si pentru ca mi se pare o prostie sa consideri ca faptul ca o persoana are o personalitate si filosofie proprii ca un defect, indiferent de locul unde lucrezi.
Eu am folosit sintagma "mai degraba" atunci cand am pus in legatura admninistratia si politicul. Insa unde traiti stimata domana Corbu ca sa pretindeti o administratie eficienta, onesta, incoruptibila, perfecta??!! Traiti cumva in Elvetia sau Danemarca? Cum puteti cere o administratie excelenta cand toata tara asta este asa cum este?! Nu-i cereti administratiei sa fie mai buna decat restul societatii, luata bucata cu bucata ( sistemul educational, sistemul medical, si...chia mas-media). Stim foarte bine cum sta treaba cu mass-media romaneasca, nu va faceti griji. Nu sunteti dumneavoastra indreptatita sa aruncati prima cu piatra caci mass-media romaneasca in proportii de 80% (iar cea locala se duca catre 95-100% catre absolut...)se comporta ca o femeie de moravuri usoare: isi apara mana care o hraneste si le musca pe cele catre care este asmutita. Mana care o hraneste de obicei este bine implicata in afaceri veroase si politica locala. O sa gasiti un art. relevant despre marea marota mass-media pe blogul meu, art. publicat in revista TIMPUL acum ceva vreme, nu mai insist.Si Doamne, ce bine ar fi ca toti functionarii sa devina filosofi citind o carte buna in timpii morti de la birou, nu band cafele, vorba unui alt celebru in viata, barfind si jucand jocuri tembele la PC (punctul de comanda...)- solitaire... Caci sunt sigur ca cel care detine acest blog va va servi de la ghiseu indiferent daca va vedea numele dumneavoastra pe cerere sau nu. Si cred ca mai devreme sau mai tarziu tot il va vedea si va va rezolva dosarul.
Trimiteți un comentariu