Scent of a Woman
Regia
In rolurile principale Al Pacino, Chris O'Donnell
Pentru o asa capodopera, impresiile mele nu conteaza si raman fara cuvinte. Cu un rol exemplar al lui Al Pacino, pentru care, de altfel, a fost si recompensat in anul 1993 cu premiul Oscar pentru cea mai buna interpretare masculina. Un film care m-a impresionat si la prima vizionare, acum cativa ani si am dorit foarte mult sa il revad.
Al Pacino il interpreteaza aici pe Frank Slade, un fost colonel din Armata SUA, devenit orb si, ca urmare a acestei boli, ranchiunos, parand ca uraste lumea care il inconjoara, chiar si pe familia sa, care il adaposteste intr-o anexa a casei si il ajuta sa supravietuiasca. Intr-o Zi a Recunostintei, familia vrea sa plece la munte si le trebuie o persoana sa il supravegheze. Astfel, dau un anunt la avizierul liceului din apropiere si apare Charlie Simms (Chris O'Donnell), un elev sarac, care are nevoie de bani pentru a putea sa-si permita o vacanta acasa de Craciun in indepartatul Oregon.
Filmul se centreaza pe complexa personalitate a lui Slade, care ascundea un trecut intunecat si o formidabila atractie fata de femei. Memorabila, de altfel, ramane tango-ul din film, cunoscut de toata lumea, chiar multi nu au vazut decat aceasta scena. Incredibila coordonare pentru un om orb, apropierea pana la marginea atractiei sexuale dintre el si tanara agatata de cei doi intr-un restaurant. Imi aduc aminte si acum ca, la prima vizionare, am tot sperat ca tanara sa reapara mai tarziu pentru a reinnoda relatia care promitea sa apara cu Charlie.
Calatoria initiatica (si neasteptata) la New York il transforma pe Charlie intr-un adevarat barbat. Si surprinzator pentru el este ca reuseste sa capete doar trasaturile pozitive ale lui Frank, desi acesta are si momente cand poate fi dezgustat pentru reactiile sale. Relatiile cu fratele sau si familia sa sunt total nepotrivite, iar cuvintele sunt deplasate. La fel si cu familia unde sta temporar. Insa bunele sale maniere sunt ireprosabile, relatiile cu femeile sunt pline de un romantism greu de atins si de predat tanarului sau invatacel, care este timid si stangaci.
Dar toate acestea, il ajuta pe Charlie sa isi indrepte caracterul, mai ales intr-o perioada cand avea nevoie de o recomandare pentru plecarea la Harvard, iar directorul scolii o conditiona de tradarea unor colegi, fapt ce contravenea principiilor sale, dar si ale lui Frank Slade.
Un extraordinar film cu o exceptionala interpretarea a lui Al Pacino. Imi ramane inca in minte cuvintele sale despre femei: "Women! What can you say? Who made 'em? God must have been a fuckin' genius. The hair... They say the hair is everything, you know. Have you ever buried your nose in a mountain of curls... just wanted to go to sleep forever? Or lips... and when they touched, yours were like... that first swallow of wine... after you just crossed the desert. Tits. Hoo-ah! Big ones, little ones, nipples staring right out at ya, like secret searchlights. Mmm. Legs. I don't care if they're Greek columns... or secondhand Steinways. What's between 'em... passport to heaven. I need a drink. Yes, Mr Sims, there's only two syllables in this whole wide world worth hearing: pussy. Hah!"
Nota 9/10
Jovi
Pentru o asa capodopera, impresiile mele nu conteaza si raman fara cuvinte. Cu un rol exemplar al lui Al Pacino, pentru care, de altfel, a fost si recompensat in anul 1993 cu premiul Oscar pentru cea mai buna interpretare masculina. Un film care m-a impresionat si la prima vizionare, acum cativa ani si am dorit foarte mult sa il revad.
Al Pacino il interpreteaza aici pe Frank Slade, un fost colonel din Armata SUA, devenit orb si, ca urmare a acestei boli, ranchiunos, parand ca uraste lumea care il inconjoara, chiar si pe familia sa, care il adaposteste intr-o anexa a casei si il ajuta sa supravietuiasca. Intr-o Zi a Recunostintei, familia vrea sa plece la munte si le trebuie o persoana sa il supravegheze. Astfel, dau un anunt la avizierul liceului din apropiere si apare Charlie Simms (Chris O'Donnell), un elev sarac, care are nevoie de bani pentru a putea sa-si permita o vacanta acasa de Craciun in indepartatul Oregon.
Filmul se centreaza pe complexa personalitate a lui Slade, care ascundea un trecut intunecat si o formidabila atractie fata de femei. Memorabila, de altfel, ramane tango-ul din film, cunoscut de toata lumea, chiar multi nu au vazut decat aceasta scena. Incredibila coordonare pentru un om orb, apropierea pana la marginea atractiei sexuale dintre el si tanara agatata de cei doi intr-un restaurant. Imi aduc aminte si acum ca, la prima vizionare, am tot sperat ca tanara sa reapara mai tarziu pentru a reinnoda relatia care promitea sa apara cu Charlie.
Calatoria initiatica (si neasteptata) la New York il transforma pe Charlie intr-un adevarat barbat. Si surprinzator pentru el este ca reuseste sa capete doar trasaturile pozitive ale lui Frank, desi acesta are si momente cand poate fi dezgustat pentru reactiile sale. Relatiile cu fratele sau si familia sa sunt total nepotrivite, iar cuvintele sunt deplasate. La fel si cu familia unde sta temporar. Insa bunele sale maniere sunt ireprosabile, relatiile cu femeile sunt pline de un romantism greu de atins si de predat tanarului sau invatacel, care este timid si stangaci.
Dar toate acestea, il ajuta pe Charlie sa isi indrepte caracterul, mai ales intr-o perioada cand avea nevoie de o recomandare pentru plecarea la Harvard, iar directorul scolii o conditiona de tradarea unor colegi, fapt ce contravenea principiilor sale, dar si ale lui Frank Slade.
Un extraordinar film cu o exceptionala interpretarea a lui Al Pacino. Imi ramane inca in minte cuvintele sale despre femei: "Women! What can you say? Who made 'em? God must have been a fuckin' genius. The hair... They say the hair is everything, you know. Have you ever buried your nose in a mountain of curls... just wanted to go to sleep forever? Or lips... and when they touched, yours were like... that first swallow of wine... after you just crossed the desert. Tits. Hoo-ah! Big ones, little ones, nipples staring right out at ya, like secret searchlights. Mmm. Legs. I don't care if they're Greek columns... or secondhand Steinways. What's between 'em... passport to heaven. I need a drink. Yes, Mr Sims, there's only two syllables in this whole wide world worth hearing: pussy. Hah!"
Nota 9/10
Jovi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu