10 Pacate ale Romaniei

"10 Pacate ale Romaniei", de Cozmin Gusa

Editura Nemira, Bucuresti, 2006 (www.nemira.ro)

Citind, ca de obicei, in paralel mai multe carti (in aceasta luna de la Editura Nemira), pana gasesc una pe care nu o mai pot lasa din mana (si aici un diagnostic sever, intrucat timpul nu imi permite nici macar acest lux), am gasit undeva ascunsa cartea lui Cozmin Gusa din anul 2006. Si cum suntem in pragul unor noi alegeri, de aceasta data parlamentare, am purces la citirea acesteia. Nu mi-a luat nici prea mult timp, intrucat tema este incitanta si cartea nu are decat circa 150 de pagini.

Nu stiu cum si unde sa il incadrez pe Cozmin Gusa. Ca persoana, imi place. pare genul de tanar care ar putea rasturna politica romaneasca corupta si se poate lupta cu demonii. Asta la prima vedere. Ca tanar politician insa, a facut destule compromisuri. S-a plimbat din partid in partid (plecand spre ascensiunea publica din PSD), si-a infiintat propriul partid, Partidul Initiativei Nationale, cu care a avut infrangeri zdrobitoare in alegerile europarlamentare si cele locale (el insusi candidand pentru fotoliul de primar al Capitalei). Este chemat la multe emisiuni televizate, apetenta sa pentru aceasta fiind datorata cred disponibilitatii, faptului ca este agreabil si bun orator, dar si intransigentei cu care ataca adversarii politici. Pare onest, insa cine mai este asa in Romania politica de astazi?

Cartea de fata incearca sa ne infatiseze niste adevaruri. Cele zece pacate descrise de catre autor sunt cunoscute de fiecare dintre noi si sunt prezentare destul de succint, tematic si teoretic, fara inflorituri inutile, insa si fara prea multe exemple concrete. Probabil o carte cum imi doresc eu, care sa prezinte Romania clar si cu exemplificari si cu acuzatii va fi scrisa peste 50 de ani, cand ecourile vor fi mai mici, si nu de catre un politician, ci de catre istorici. Totusi, numai simpla enumerare a pacatelor ne reliefeaza faptul ca Cozmin Gusa a avut curaj. Un parlamentar (inca) vine sa ne spuna tarele din sistem, pe care si le asuma, le descrie si incearca sa ne propuna solutii de a scapa de ele.

Care sunt aceste zece pacate ale Romaniei (si tin sa precizez ca poate titlul cartii nu a fost cel mai inspirat gasit. Avem, ca popor, mult mai multe pacate de-a lungul istoriei, multe dintre ele nici acum, cand exista o forma de libertate destul de intinsa, asumate. De aceea, consider ca titlul cartii ar fi fost mai inspirat "10 Pacate ale Romaniei prezente")? Iata-le descrise pe scurt, mentionand insa ca autorul le-a regasit intocmai in realitatea contemporana:

1. Romania e blocata de oligarhi (Si nimeni nu poate nega aceasta, interesele politice ale romanilor de la putere sau din preajma ei fiind deasupra oricaror interese cetatenesti. Poate ca exista o constiinta a politicianului ajuns la putere pentru a-i ajuta pe cei de mai jos, insa se pare ca este estompata imediat de doua cauze: propria inavutire si influenta celor de langa el, cu multa vechime in spate si care il ajuta sa ajunga pe "calea cea buna").

2. Sistemul politic este putred si nu genereaza solutii (Da, ma gandesc deseori ca, indiferent de greselile facute de actualul presedinte si de problemele pe care le determina sau le gestioneaza gresit, sistemul politic nu a generat nici o alternativa. La fel si la guvernare, unde cele trei mari partide sau coalitii de partide si-au egalizat optiunile electoratului, iar rezultatul nu va fi, in nici un caz, al acestuia, ci tot lor, pentru ca alternativele ulterioare alegerilor nu vor fi cunoscute de popor, ci negociate in spatele usilor inchise).

3. Tranzitia a fost insotita de mari minciuni (Perfect adevarat, daca vom considera ca si lipsa de informare a cetatenilor face parte din categoria minciunilor. De obicei, impartirea puterii, a marilor afaceri, a banilor publici se face departe de ochii publicului, ai mass-media. Ce rost are informarea faradelegii?)

4. Statul a devenit un adversar al populatiei, in lipsa mecanismelor de control (Mecanismul de control tipic sunt alegerile. Insa, daca si acestea se vor desfasura in continuare dupa tipicul de acum, uninominal, insa fara alternativa in aproape fiecare colegiu, sigur ca nici acesta nu va exista).
5. Institutiile statului nu isi mai indeplinesc rolul social (Oare din ce cauza? Tot oamenii politici isi doresc neimplicarea institutiilor, prin adoptarea unor legi aberante, care intensifica birocratizarea totala a administratiei)

6. Societatea isi pierde reperele valorice (Un pacat aparent, dupa parerea mea. Reperele valorice raman in constiinta celor care isi doresc asumarea lor. Faptul ca, in timpurile pe care le traim, nu s-au mai nascut sau nu avem constiinta nasterii lor un Eminescu, un Eliade sau un Brancusi, nu inseamna ca generatiile prezente nu isi pot asuma reperele valorice perene. De asemenea, o persoana care isi doreste stabilirea unor repere le gaseste si intr-un Liiceanu, Cartarescu, Patapievici. Societatea per total pare ca pierde reperele, insa niciodata nu le-a gasit in ansamblu, ci doar in cadrul unor individualitati).

7. Romanii saracesc, iar munca nu este respectata (Acest pacat nu il pot comenta obiectiv. Sunt prins intr-un carusel in care munca nu este respectata de catre anumite persoane, oamenii care muncesc asemenea, iar persoanele care nu respecta munca sunt peste tot).

8. Obsesia pentru imagine pune piedici dezvoltarii normale (Obsesia pentru imagine, mai ales in randul oamenilor politici, are cu totul alte cauze si alte consecinte. Cunosc cazuri de politicieni locali care isi aroga orice mica realizare in comunitatea lor si cu aceasta castiga voturile unei parti de electorat, pe care, personal, o cataloghez drept "tembelizata". Chiar daca realizarile nu sunt proprii, prin imaginea pe care si-o creeaza, ele devin personale si, drept consecinta, isi prelungesc mandatul printr-o abila lovitura de imagine).

9. Romania nu e pregatita pentru socul integrarii, care o va transforma rapid si profund (Sunt lucruri descrise bine de Cozmin Gusa, care se vad abia acum dupa integrarea in Uniunea Europeana si, mai ales, dupa criza mondiala, care, prin ricoseu sau direct, loveste si Romania. Consecintele incep sa se simta si la nivelul cetateanului deja, desi statul, politicienii au incercat destul de mult timp sa o ascunda. Au incercat ca sa diminueze criza pe plan national, dintr-un singur punct de vedere: acela electoral, insa boom-ul a venit prea repede si multi oameni au ramas fara loc de munca, multe fabrici atat nationale, cat si multinationale isi inchid portile. Vor urma bancile? Gusa a prevazut foarte bine: Romania va fi transformata profund).

10. Platitorul de taxe este adevarata victima a tranzitiei (Nu stiu insa daca acest pacat este neaparat al conducatorilor sau al statului. Poporul roman, devenind intr-o majoritate (simpla), un intretinut social, nu isi mai asuma rolul de decident, ci doar un rol de asteptare a deciziilor, indiferent daca acestea sunt bune sau rele. Lehamitea, delasarea romanului de rand devine proverbiala. "Fie ce-o fi". Zvonul de greva este deseori sustinut in preajma alegerilor, dar nici o patura sociala, cu exceptia profesorilor, nu are curajul de a o face. Ma gandesc deseori cand a fost ultima greva cu adevarat importanta in Romania, care sa faca guvernul sau parlamentul sa se teama de o posibila rasturnare a lor, pe modelul celor din Franta. De mult timp. Si preconizez ca nici nu va fi in urmatorii 10-15 ani asa ceva).

Inchei printr-un citat, prezent si pe coperta cartii: "Toate aceste pacate ale Romaniei, prin consecintele lor, lovesc cel mai tare in oamenii cinstiti, cei care respecta regulile, cei care vor sa traiasca normal. Aceasta generatie activa nu mai trebuie sa devina una de sacrificiu, fiindca ea este astazi motorul dezvoltarii. Am descris aceste pacate ale Romaniei contemporane cu convingerea ca, intelegandu-le mai bine, le vom putea depasi. Impreuna." Un citat care tinde sa caracterizeze cartea si pacatele tratate si insusite de autor, dar care, din pacate, pare profund electoral, mai ales ultimul cuvant-Impreuna. Totusi, este o carte care merita citita, intrucat este bine ancorata in realitatea Romaniei de astazi.

Si, in final, Scrie ca sa primesti…o carte