Confreria Sfantului Giulgiu

"Confreria Sfantului Giulgiu", de Julia Navarro

Traducere de Adriana Steriopol

Editura Rao, Bucuresti, 2008

Un roman care nu aduce nimic in plus literaturii, fiind doar o poveste politista, amestecata deseori cu amanunte (unele reale) istorice, in genul celebrului roman al lui Dan Brown, "Codul lui DaVinci". Cartea urmareste, printr-o abila metoda de a povesti peste timp, istoria celebrului Giulgiu adapostit de catre Catedrala din Torino, care se presupune a fi al lui Iisus Hristos, desi prin metode stiintifice nu s-a dovedit in mod exact acest lucru.

Desi intalnim in carte multe momente care s-au petrecut intocmai cum ele sunt ilustrate (cum ar fi cucerirea Constantinopolului de catre Badoin, istoria Ordinului Templierilor), iar unele dintre acestea sunt inspirate din citate ale Evangheliilor Apocrife, apar si multe personaje confuze, plate, neacoperite istoric si care nu fac decat sa indeparteze povestea de la realismul perceput in alte parti ale ei.

Autoarea intercaleaza, intr-un ritm alert, greutatile unei anchete politienesti din zilele noastra asupra unui incendiu asupra Catedralei de la Torino, indreptat aparent asupra celei mai mari comori spirituale din interiorul ei (Giulgiul), cu istoria secreta a acestuia, o mare parte a acesteia fiind insa fictiva. Dupa "surprizele" lui Dan Brown insa, care parea ca aduce la iveala noi amanunte cu aparenta de autenticitate (nici "Codul lui DaVinci" nu a fost literatura de arta, dar a fost placut si incitant), aceasta carte nu aduce nici o noutate si nici o dorinta de a studia mai atent fenomenele marturisite.

Oare cate se vor mai pune in spinarea Ordinului Templierilor? Se vor opri curand autorii romanelor din ultimii ani din mistificarea acestui ordin religios si implicarea lui in toate enigmele Evului Mediu? Inca un roman comercial.