Regia
Cu
Acum cativa ani, fiind un fan infocat al lui Jim Carrey, urmaream toate filmele cu acesta, razand de maimutarelile lui, pana cand acestea m-au plictisit. Apoi am urmarit doar filmele sale "serioase", reusind sa ma convinga ca poate fi un actor bun cand primeste un scenariu pe masura. Astfel incat, nu am mai vazut comediile sale de pluton si filmul de fata poate fi considerat unul dintre acestea, desi ideea nu a fost deloc rea: un om care, dintr-o anumita cauza, trebuie sa spuna "da" sau sa fie de acord cu tot ceea ce i se propune.
Carl Allen (Jim Carrey) este un functionar bancar, care s-a inchis in sine dupa divort si refuza tot ceea ce i se propune: iesiri cu prietenii, petreceri alaturi de seful sau, toate dosarele care ii ajung in mana, chiar si fluturasii publicitari primiti pe strada. Intr-o zi insa, se intalneste cu un prieten care ii propune sa mearga la o intalnire a unei comunitati care are drept scop acceptarea tuturor cererilor a oamenilor din jur, prin repetarea perpetua a lui "da". Desi Carl este greu de convins, este de acord in cele din urma, dorind sa faca doar o incercare.
Si, paradoxal, acest lucru da initial rezultate. Banca la care lucreaza acorda imprumuturi mici pentru cereri ciudate si inovative, iar oamenii care primesc banii ii returneaza in timp util inapoi, dorind in acest fel sa multumeasca banii pentru niste bani primiti nesperat. Iar cel care a facilitat toata aceasta treaba, Carl, este promovat intr-un post din cadrul directoratului. De asemenea, el intalneste si o fata care il accepta asa cum este, Allison, si cu care va avea o relatie extraordinara. Dar este oare posibil ca o persoana sa faca mereu cele mai bune alegeri spunand doar "da"? Sau trebuie ca, in functie de circumstante, sa raspunzi diferit, dar cu toate acestea sa ai incredere in tine si sa fii sociabil?
Este un film care aduce de putine ori zambete pe buze, desi la inceput parea interesant si plin de initiativa, insa dupa ce se trece de jumatatea filmului, gagurile se imputineaza sau cad in ridicol. Astfel, spectatorul mai are un singur lucru care il intereseaza din acest moment si anume povestea romantica dintre cei doua personaje principale. Jim Carrey nu mai este amuzant sau poate toata lumea s-a obisnuit cu strambaturile lui. Ideea interesanta, dar filmul nu reuseste sa o transpuna asa cum si-a propus.
Nota 6/10
Jovi
Un comentariu:
groaznic! cu adevarat groaznic. "The Eternal Sunshine of a Spotless Mind" (care de altfel nu este un film american prea mult... se simte izul francez puternic) si "The Truman Show" sunt singurele filme de onorat.
Trimiteți un comentariu