"Arsa de vie", de Suad
Traducere de Oana Catalina Popescu
Editura Rao, Bucuresti, 2008
Moto: "Prima oară mi-a fost tare frică să-i întâlnesc cu tot aerul meu de răzbătătoare. Acum, nu mă mai tem de ei, nu îi mai judec, ma gândesc numai: "Bieţii oameni!". Suntem cu toţii obiectul unei fatalităţi care ne este proprie" (Jacqueline)
Continuare pe Filme-carti.ro.
11 comentarii:
N-am citit toata recenzia ta, desi e foarte tentanta, pentru ca vreau sa descopar subiectul singura. :)
Ma intriga si pe mine foarte mult situatia acelor femei si devorez cartile despre istoria lor, despre ceea ce noua nu ne e prea pe larg dezvoltat.
Da, subiectul este controversat si putin cunoscut la noi. Cunoscutii mei nu au putut citi toata cartea datorita cruzimii care razbate din spusele lui Suad. Astept sa o citesti si sa ne spui parerea ta. Stiu ca esti, ca si mine, inrdagostita de lumea "exotica" din Asia. Multumesc pentru vizita...
[...] Jovi scrie despre o carte care a iscat controverse şi pe aici: Arsă de vie, de Suad. [...]
Sunt indragostita mai nou de tot ce nu cunosc. Pana acum catva timp ma ghidam dupa stupidul principiu ca daca un roman nu e scris de scriitori europeni, nu are valoare asa mare. Stupid dupa cum spuneam si imi fac mea culpa de cate ori citesc ceva non-european, de multe ori de o calitate superioara. :)
Am descoperit lumea triburilor lui Chinua Achebe, traditiile si obiceiurile japoneze si mai nou, gratie lui Azar Nafisi si Kader Abdolah, lumea iraniana. O sa citesc si Arsa de vie, pentru ca desi n-am auzit pana acum de ea, me intriga. Numai ca am atatea carti pe lista, ca nu stiu pe care sa pun mana. :) Plus ca sunt atatia clasici pe care nu i-am citit... So many books, so little time. :)
Eu am descoperit Asia din filme (in care gasesc sensibilitati superioare celor americane sau chiar si europene) si caut sa citesc tot mai mult autori asiatici sau carti despre lumea de acolo. Imi place mult China, Japonia, acum si India. Si inca sunt multe de descoperit.
Dar, vorba ta, nu este timp pentru cate carti bune exista.
Despre clasici ce sa zic? Am avut noroc sa am ca lectura obligatorie in liceu literatura universala (clasa de filologie, ce sa-i faci!) si sa citesc mult. Dar nu se compara lectura de placere de acum cu cea impusa de atunci. Multi trebuie sa ii recitesc, desi ma mandesc (hihi) ca i-am citit candva.
Si eu am fost la clasa de filologie, dar pe vremea aia nu eram interesata de carti. Abia printr-a 11-a mi-am descoperit pasiunea si in afara de cartile pentru bac, nu citeam prea multe. Am mai recuperat prin facultate (Litere), dar de atunci n-am ramas decat cu literatura franceza, engleza si americana, si nici aia epuizata.
Eu n-am timp sa recitesc carti, tocmai pentru ca citesc destul de incet si nici timpul nu e de partea mea. Insa am cateva pentru care o sa imi fac timp sa le recitesc pentru ca mi-au placut mult de tot.
Si uite cum ti-am transformat blogul intr-o particica de mess. ;))
dar despre carti as putea sa povestesc la nesfarsit.
Oau...filologie. Eu insa nu am continuat ca tine si am cotit-o spre drept. Nici eu nu am timp sa recitesc, dar la cateva mi-a reusit (putine la numar). Muncesc, reusesc sa citesc printre picaturi doar in week-end (si verbul "reusesc" e destul de mult). Dar iubesc foarte mult cartile, biblioteca se umple si nu tin pasul.
P.S. Te-am adaugat la lista mea de mess, sper sa nu dai ignore dupa 3 minute...
:))) Nu dau ignore numai celor care merita. Tu nu cred ca meriti. :)
Si la mine se imbogateste biblioteca; ma uit aproape zilnic la ea si o devorez din ochi si visez la zilele in care o sa fie citita in proportie de cel putin 50 %. dar cat de mult mai e pana atunci...
Dupa ce am gatat (de umplut) biblioteca parintilor, a mea, vineri mi-am comandat alte rafturi pentru a le burdusi...mi-e ca nu imi ajung prea mult timp. Cred ca ma pensionez mai repede pentru a avea timp de citit. Oare insa va fi prea tarziu?
Sa stii ca si eu visez sa ma pensionez cat mai repede. :)))
Pai...te ajut eu, lucrez la casa de pensii de 7 ani :D
Trimiteți un comentariu